rezumat Cartea Oltului

rezumat Cartea Oltului 

de Geo Bogza 

povestire pe scurt

Deasupra Halmasului Mare se afla punctul geografic incarcat de poezie,
istorie si mister din care Oltul porneste in lume infruntand asprele singuratati
si groaznica furtuna de pe varful Calul, Oltul coboara prin gura cascadelor
si-si aduna apele, pregatindu-se de marea intalnire cu oamenii.

In drumul sau prin viata, Oltul, personificat, se intreaba de rostul lumii pe
care o strabate si priveste cu nostalgie, asemenea omului, desfirarea timpului,
de la singuratatea de pe crestele muntelui unde a aparut, pana la asprele
singuratati, orizontale ale marilor ape din oceanul Cosmic. 

Din monografia unui rau, cum se anunta, Cartea Oltului sfarseste prin a fi o
meditatie despre destinul unei umanitati. Fiinta Oltului se naste din colaborarea
intregului univers si din elementele fundamentale ale materiei.
Biografia raului se realizeaza prin alternanta permanenta intre
panorama grandioasa a peisajului si fluxul vietii omenesti.

Viata Oltului este aceea a unui om in lupta cu sine, in amplul proces al devenirii sale.
Umanizat, Oltul are o menire precisa in lume si este silit sa infrunte greutati,
sa sparga cu energie stancile, sa traiasca momente de oboseala si apoi de liniste.
Erou de epopee, Oltul se naste, simte, gandeste, isi face iluzii, are si deziluzii.
Se lupta cu barbatie pana cand intra in imparatia somnului integrandu-se
circuitului cosmic, caci toata cartea e un lung poem al luptelor lui biruitoare
cu piatra, cu inegalitatile si surprizelor reliefului, fiindca se naste,
e tanar si matur, ia initiative si risca, castiga batalii apoi oboseste si moare,
ca o fiinta uriasa care si-a implinit un destin...alt rezumat pe capitole